Ce va fi, şi ce v-or face
În zori de zi ne vor găsi,
Măr ne-or bate,
înfinge-or ace
Bucăţi ar rupe
din torace
Pîn-ar obosi.
Trecură-ar ei
peste măsură
Prin sânge-or stoarce ce iubim,
Graiul nostru,
limba pură
Ne-or impune cu
mult-ură,
A lor limba s-o vorbim.
Vor vrea să-ni
fure şi pământ
Câmpiile cu viile,
Ne-or îmbrăca în
vechi vestmânt
Adunaţi într-un
mormânt
S-or înmulţi sicriile.
Vor plânge clopote-ntr-un glas
Vor plânge şi pădurile,
Pe urma lor
pământu-i ars
Nimic din viu n-a
mai rămas –
Rămas-au uscăturile.
Cu ghearele de
tiranie
Treci brutal
peste vr-o glie
Cu ochi flămânzi plini
de mîndrie
Steagul ţi-l ridici.
Suntem şi noi
popor orfan,
A cărui patrie ne-o furi,
Cu ochii reci şi grosolani
Pe-ai noştri
fraţi ni-i faci duşmani
Copiii ni-i înjuri.
Dacă l-ai fi
ascultat pe Lama
Cel ce nu ştia de ură,
Cred că ţi-ai fi
dat tu seama
N-ar fi fost
jucată drama
Ar fi altă-ntorsătură.
Te tot uiţi de
peste dealuri,
Ţii pumnii strînşi în buzunar
Soarte mii
pierdute-n valuri
De parcă au fost
jucate-n zaruri
Nu ai nici habar.
Ne vom trezi cu
voi în prag,
Ca într-o secetă lăcuste
Otrăvind pămîntul
drag,
Bătrânii noştri
plugul trag
În lanurile-nguste
Cât ne mai ţinem
pe pământ
Şi-o limbă mai avem
Nu-ţi v-om mai da
noi crezămînt,
S-or răscula cei
din mormânt
Cu tine s-ă luptăm.
Şi-atunci cu toţi
ne-om răzbuna
Cu neamul, şi poporul meu,
S-ă vrei, nu vei
putea scăpa
Şi nimeni nu te
v-a ajuta
Nici sfîntul Dumnezeu.
Iulie 2014
Cocieri Andrei
Cocieri Andrei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu